Ministerul Finanțelor a revenit luni, 2 noiembrie 2026, pe piețele internaționale cu o nouă emisiune de euroobligațiuni. Este prima ieșire externă de la instalarea noului guvern. Statul român a oferit investitorilor titluri în euro cu scadențe în 2030 și 2034, alături de o obligațiune verde pe 12 ani, iar cererea a depășit 7 miliarde de euro, potrivit publicației Briefs Finance.
Trei tranșe și marje în scădere
Conform Briefs Finance, marjele indicative s-au restrâns pe parcursul ofertei. Pentru tranșa cea mai scurtă, ele au ajuns la aproximativ 195 de puncte de bază peste rata mid-swap. Tranșa pe opt ani a coborât la 290 de puncte de bază, iar obligațiunea verde la circa 340 de puncte de bază. Bugetul.ro precizează că la lansare existau doar indicații inițiale de preț, nu rezultate finale. Prin urmare, suma atrasă și dobânda stabilită la închiderea tranzacției nu erau încă cunoscute. Banii obținuți din obligațiunile verzi vor finanța proiecte cu impact asupra mediului.
Tranzacția este intermediată de un grup de bănci din care fac parte Bank of America, Citi, Deutsche Bank, ING, JP Morgan și Société Générale, scrie Bugetul.ro. Economiștii și bancherii estimaseră anterior un volum de câteva miliarde de euro, în funcție de condițiile pieței.
Emisiunea vine după criza politică și rectificarea bugetară
Potrivit Briefs Finance, România își amânase o emisiune externă în timpul blocajului politic declanșat de destrămarea coaliției în luna mai. În octombrie, partidele principale au susținut o nouă administrație. După ce tensiunile s-au redus, euroobligațiunile românești de pe piața secundară s-au apreciat. Randamentul titlurilor pe 10 ani a ajuns cu aproximativ 30 de puncte de bază sub vârful de peste 6,8% atins la începutul lunii octombrie.
Vineri, guvernul a aprobat prima rectificare bugetară, care alocă mai mulți bani sănătății. Ținta de deficit pentru 2026 a rămas la 6,2% din PIB. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a ocupat aceeași funcție și în cabinetul anterior, a promis că va menține disciplina fiscală pentru ca țara să nu coboare în categoria „junk”, relatează Briefs Finance. Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al BNR, a cerut Executivului să nu aprobe creșteri nesustenabile de cheltuieli. El a spus că o nouă reducere a deficitului este „esențială” pentru a evita tensiunile de finanțare. Simon Quijano-Evans, șeful departamentului de strategie al Macro Hive, a numit emisiunea o „mișcare curajoasă”, care va arăta dacă piețele cred promisiunile fiscale ale guvernului.
Necesarul de finanțare până la final de an
După ședința în care a fost aprobată rectificarea, Alexandru Nazare a declarat că statul mai are nevoie de aproximativ 70 de miliarde de lei în cele circa opt săptămâni rămase din an, atât de pe piața internă, cât și de pe cea externă, scrie Bugetul.ro. Ministrul a afirmat că finanțarea s-a ieftinit de la învestirea noului guvern.
Necesarul brut de finanțare estimat pentru 2026 era de circa 278,5 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 127,8 miliarde de lei acopereau deficitul bugetar, iar circa 150,7 miliarde de lei erau destinate refinanțării datoriei ajunse la scadență. Ministerul Finanțelor plănuise împrumuturi de 265 de miliarde de lei pentru acest an. Până la 12 octombrie, statul atrăsese 185,1 miliarde de lei: 131,12 miliarde de pe piața internă și 53,98 miliarde de pe cea externă.
Datoria externă, la circa 238 de miliarde de euro
Datele Băncii Naționale a României citate de Bugetul.ro arată că datoria externă totală era de aproximativ 238 de miliarde de euro la sfârșitul lunii august 2026. În primele opt luni ale anului, ea a crescut cu circa 7,45 miliarde de euro. Administrației publice îi revin aproximativ 129 de miliarde de euro, adică circa 54% din total. Restul datoriei aparține altor sectoare ale economiei.
La aceeași dată, rezervele valutare ale BNR acopereau 93,5% din datoria externă pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, față de 102,8% la finalul lui 2025.
Surse:
- Briefs Finance – Romania Markets Eurobonds After New Government
- Bugetul.ro – România se împrumută din nou. Datoria externă și noile obligațiuni
