Două cotidiane iraniene apropiate regimului de la Teheran au prezentat marți, 3 noiembrie 2026, instalațiile militare americane din România printre posibilele ținte ale rachetelor iraniene, în cazul în care războiul cu Statele Unite va fi reluat. Ziarul ultraconservator Kayhan a numit șase state europene, iar Hamshahri, publicație afiliată Primăriei Teheranului, a tipărit pe prima pagină o hartă cu baze din nouă țări, potrivit Reuters, Mediafax și IranWire.
Două liste, șase și nouă state europene
Kayhan a enumerat Marea Britanie, Italia, Grecia, România, Albania și Cipru, la care a adăugat baza americano-britanică Diego Garcia din Oceanul Indian, relatează Reuters și Iran International. Ziarul a vorbit despre facilități americane și NATO aflate în „inima Europei”, care ar deveni ținte dacă Washingtonul și Israelul ar relua atacurile asupra Iranului.
Harta din Hamshahri merge mai departe și include, pe lângă cele șase state, Germania, Franța și Portugalia, cu localizarea bazelor și distanțele aproximative față de Iran, scrie IranWire. Publicația a invocat o doctrină a confruntării „fără limite geografice” și a susținut că infrastructura americană din Europa poate fi privită drept țintă „legitimă” din cauza sprijinului acordat operațiunilor din Orientul Mijlociu.
Ordinul liderului suprem și raza rachetelor
Articolele au apărut la două zile după o întâlnire raportată între liderul suprem Mojtaba Khamenei și comandanții forțelor armate, între care șeful Statului Major General, Ali Abdollahi. Conform unui text atribuit, Khamenei a cerut o „actualizare a băncii de ținte”, notează IranWire. Purtătorul de cuvânt al armatei, generalul Mohammad Akraminia, a declarat că un nou atac ar putea duce războiul „dincolo de Asia de Vest”, iar generalul Ghassem Ghorayshi, comandant în Basij, a afirmat că forțele armate nu vor mai avea restricții privind raza rachetelor, scrie Mediafax.
Cifrele privind capacitatea militară diferă de la o sursă la alta. Hamshahri susține că rachetele balistice iraniene depășesc 2.000 de kilometri și ar putea trece de 4.000. Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington indică însă o rază de 2.000 de kilometri, cu unele variante care ar ajunge la circa 3.000, potrivit Newsweek România. Prin urmare, estimarea maximă a presei iraniene este cu o treime mai mare decât plafonul indicat de experții americani. Afirmațiile ziarului nu au fost verificate independent, precizează IranWire.
Avertismentul primit de România în martie
Nu este prima amenințare la adresa Bucureștiului. Pe 16 martie 2026, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmaeil Baghaei, a declarat că punerea bazelor la dispoziția SUA ar însemna „participarea la agresiunea militară” împotriva Iranului, amintește Mediafax. Avertismentul venea după ce Parlamentul României aprobase dislocarea temporară a unor forțe și echipamente americane pe teritoriul țării.
Ministerul Afacerilor Externe a respins atunci această interpretare, transmițând că „România nu este parte a conflictului”. Diplomația română a arătat că acordul bilateral din 2006 constituie cadrul legal pentru folosirea unor baze de către SUA și că scutul antirachetă are caracter strict defensiv. Facilitățile vizate sunt:
- Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, punct-cheie pentru forțele americane din regiunea Mării Negre;
- Deveselu, unde funcționează sistemul Aegis Ashore, integrat în apărarea NATO;
- Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, inclusă în planurile de sprijin aprobate în martie.
Negocierile mediate de Qatar, blocate
Amenințările vin în timp ce Teheranul și Washingtonul sunt încă departe de un acord care să încheie războiul început de SUA și Israel în februarie, potrivit Reuters, citat de Știrile ProTV. În noaptea de luni spre marți, SUA au lovit sisteme antiaeriene de pe insula Qeshm, operațiune descrisă de oficialii americani drept limitată. Președintele Donald Trump a refuzat să excludă noi atacuri: „Dacă va fi nevoie, o vom face”, a spus el pentru Fox News.
Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, a condiționat redeschiderea Strâmtorii Ormuz de îndeplinirea celor șapte condiții ale Iranului, între care ridicarea sancțiunilor petroliere și încetarea blocadei navale. Tot marți, Trump a anunțat că SUA vor opri, după acest an, finanțarea anuală de 4 miliarde de dolari pentru Israel, adică circa 19 miliarde de lei la cursul BNR din 4 noiembrie 2026.
Purtătorul de cuvânt al diplomației qatareze, Majed al-Ansari, a declarat că ambele părți analizează propunerile mediatorilor, iar delegația Qatarului s-a întors de la Teheran la Doha.
Surse:
- IranWire – Iranian State Newspaper Maps U.S. Military Bases in Europe as Potential Targets
- Stirile ProTV – Presa iraniană avertizează că baze militare din România ar putea fi țintite de Teheran. Alte cinci state, pe „lista neagră”
- Ziarul Bursa – Instalaţiile americane din România pot deveni ţinte pentru Iran, scrie ziarul „Kayhan”
- Mediafax – România apare pe harta țintelor Iranului. Ziarele regimului de la Teheran indică bazele americane din România drept posibile ținte
- Newsweek România – Iran amenință că va ataca baze SUA din Europa, inclusiv România, dacă Trump reia războiul. Harta cu țintele
- BNR – Cursul de referință din 2026-11-04
