Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a anunțat miercuri, 4 noiembrie, că România estimează să primească într-o primă etapă doar circa 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde solicitate prin ultimele două cereri de plată din PNRR. Restul, 3,4 miliarde de euro, va intra, în formularea sa, „într-o zonă de suspendare”. Potrivit Agerpres, citată de G4Media, ministrul a pus o parte din problemă pe seama AMEPIP, agenția care administrează companiile de stat.
Unde s-au blocat jaloanele
Cererea de plată 5 valorează 2,08 miliarde de euro, iar cererea 6 valorează 4,35 miliarde de euro, a precizat Ghigiu într-o conferință de presă, potrivit Economica.net. La cererea 5, șase dintre cele 75 de jaloane au probleme, adică circa 8%. La cererea 6, 32 din 104 jaloane și ținte, aproape o treime, riscă penalizări, iar unele riscă să nu aducă niciun ban. Ministrul a explicat că multe reforme au fost amânate spre finalul programului. Tot el a spus că, cu o zi înainte, numărul jaloanelor neîndeplinite din cererea 6 era de 33.
Ghigiu a împărțit problemele în trei categorii:
- reforme, jaloane sau ținte pe care România nu le-a îndeplinit;
- investiții finalizate pentru care lipsesc documentele justificative, cum sunt unele proiecte de eficiență energetică ale Ministerului Dezvoltării, unde rapoartele nu menționează sursele de încălzire ale clădirilor;
- probleme de calitate a datelor, precum procese-verbale fără informațiile cerute de Comisie.
Euronews România scrie că printre reformele ratate se află legea salarizării din sectorul public și închiderea centralelor pe cărbune, care împreună pun în joc aproape un miliard de euro. G4Media amintește și Legea integrității, pe care Comisia Europeană o analizează după ce PSD și AUR au introdus în ea așa-numitul „amendament Fritz”.
Disputa cu AMEPIP privind companiile de stat
În cazul AMEPIP, ministrul a semnalat date contradictorii transmise Comisiei în momente diferite și criterii interne care ies din cadrul stabilit inițial. Exemplul dat de el privește consiliile de administrație ale companiilor deținute de autoritățile locale. Comisia aștepta un procent calculat pe locurile ocupate efectiv și permanent, însă agenția a raportat doar situația înregistrată la Registrul Comerțului. Ghigiu, aflat de mai puțin de două săptămâni în funcție, susține că AMEPIP nu a ținut cont de recomandările ministerului de a-și revizui datele. El a afirmat că, în cazul unei penalizări, „cineva de la AMEPIP va trebui să își asume această răspundere”.
Guvernanța companiilor de stat a mai costat România bani. Curs de Guvernare notează că țara pierduse jumătate de miliard de euro din cererea de plată 3 din cauza amânării reformelor privind întreprinderile publice. Pe 9 octombrie au fost încasate peste 301 milioane de euro din sumele suspendate anterior la această cerere.
Ce înseamnă suma pentru bugetul României
La cursul BNR din 4 noiembrie, de 5,3443 lei pentru un euro, cele 3,4 miliarde de euro aflate în risc înseamnă circa 18,2 miliarde de lei. Cele 3 miliarde estimate să intre înseamnă aproximativ 16 miliarde de lei. După trei renegocieri, alocarea totală a României prin PNRR a rămas de 20,1 miliarde de euro, din care au fost încasate până acum 13,27 miliarde, adică aproximativ 66%. Cu cele 3 miliarde estimate de minister, totalul ajunge la 16,27 miliarde de euro, circa 81% din alocare.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat pe 9 octombrie miza bugetară. Potrivit lui, bugetul pe 2026 a fost construit pe ipoteza încasării integrale a fondurilor PNRR programate pentru acest an, iar banii europeni contează direct pentru finanțarea deficitului. Potrivit brasovstiri.ro, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene analizează împreună cu Ministerul Finanțelor surse alternative pentru investițiile aflate în stadii avansate, inclusiv fonduri de coeziune sau bani de la bugetul de stat. Aceeași publicație notează că deocamdată nu există o listă a proiectelor locale care ar fi afectate.
Calendarul următoarelor săptămâni
Ministerele trimit documente revizuite Comisiei Europene până vineri, 6 noiembrie, inclusiv. Ghigiu a recunoscut că, din cauza volumului acestor documente, Comisia nu le va putea analiza la timp. Unele au până la 1.000 de pagini pe jalon, iar ministrul a spus că puteau fi trimise încă din septembrie. Comisia urmează să decidă pe 20 noiembrie ce jaloane consideră îndeplinite, iar sumele aprobate sunt așteptate până la finalul lui 2026. Potrivit Euronews România, România va avea la dispoziție două luni de la comunicarea deciziei pentru a contesta sumele suspendate.
Ghigiu a descris situația ca pe o „responsabilitate partajată” între coordonatorul național și ministerele de linie, la care se adaugă, în cuvintele sale, „o responsabilitate politică”.
Surse:
- G4Media – BREAKING Ministrul Fondurilor Europene anunță că 3, 4 miliarde de euro din PNRR vor fi suspendate de Comisia Europeană pentru neîndeplinirea jaloanelo
- europafm.ro – România ar putea încasa trei miliarde de euro din PNRR până la finalul anului, spune ministrul Fondurilor Europene. Rămân alte 3,4 miliarde suspen
- Euronews România – România ar putea primi mai puțin de jumătate din banii rămași din PNRR. Alte 3,4 miliarde de euro riscă să fie suspendate
- Economica.net – Alexandru-Mihai Ghigiu (MIPE): Estimân că vom încasa în primă fază din ultimele cereri depuese pe PNRR 3 miliarde de euro din 6,4 miliarde de eu
- brasovstiri.ro – 3,4 miliarde de euro din PNRR, în pericol de suspendare! România așteaptă decizia Comisiei Europene » Știri din Brașov
- Curs De Guvernare – Ministrul Finanțelor: România a încasat 301 mil. € din cererea de plată nr. 3, fonduri anterior suspendate de Comisia Europeană
- BNR – Cursul de referință din 2026-11-04
